Premianţii concursului naţional literar „Scrisoare Mamei” şi-au ridicat premiile

Laureaţii concursului naţional de creaţie literară „Scrisoare Mamei” şi-au  ridicat, sâmbătă, premiile în cadrul galei organizate de către Direcţia generală educaţie, tineret şi sport a municipiului Chişinău. Purtătorul de cuvânt al direcţiei, Elena Vorotneac, a declarat că din 2500 de elevi care au participat la concurs cu diplome şi premii s-au ales 250. Premiaţi au fost şi cei mai activi 20 de profesori ai căror elevi au obţinut cele mai bune rezultate, transmite IPN.
Scopul concursului a fost să sensibilizăm tânără generaţie, a declarat  Elena Vorotneac, pentru a crea familii puternice, „iar o familie puternică este atunci când mama este acasă, când copiii sunt fericiţi şi familia este fericită”.

Preşedintele juriului, Adriana Cazacu, doctor în filologie, conferenţiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova, a declarat că acest concurs capătă rezonanţă. Fiind la a doua ediţie, a adunat 2500 de lucrări cu 1500 mai mult comparativ cu prima ediţie. „Mesajele sunt foarte interesante şi foarte diferite. Sunt mesaje de adorare, elogiere. Am pus accentul pe creativitate şi de aceea copii au avut ocazia să se transpună imaginar într-un loc anume şi să vină cu un mesaj mamei”, a delcarat Adriana Cazacu.

Au fost constatate şi cazuri de plagiat. „Plagiatul stârpeşte din start originalitatea. La capitolul corectitudine este dezastru şi în 20 de ani de activitate nu am citit niciodată conjuncţia „căci” ortografiată prin cratimă. Nu ştiu de ce copiii nu atrag atenţie corectitudinii. Dar cu toate acestea, constatăm un entuziasm, dorinţă de a participa, de a se implica”, a adăugat preşedintele juriului.

Deţinătoarea Premiului I la categoria Liceu, Mihaela Guţu, a zis  că scrisoarea cu care a participat la concurs a avut scopul să contureze imaginea mamei şi a copilului în viaţa de zi cu zi. Premianta a subliniat că este un concurs foarte important pentru că mulţi copii nu-şi apreciază mamele, vorbesc urât despre părinţi şi nu le apreciază eforturile.

Concursul a fost organizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei, Direcţia generală educaţie, tineret şi sport a Consiliului municipal Chişinău, Facultatea de Litere a USM şi Asociaţia Obştească „Platforma Socrate”, fiind gândit pentru elevii claselor gimnaziale a VI-IX-a şi cei ai claselor liceale a X-XII-a.

Publicitate

Partidul Liberal s-a lansat în campania electorală

Partidul Liberal şi-a anunţat ieri, 26 octombrie, lansarea în campania electorală pentru alegerile din 30 noiembrie 2014. În cadrul evenimentului, pe scenă au urcat toţi candidaţii de pe lista formaţiunii, iar lor li s-a alăturat şi primarul de Chişinău, prim-vicepreşedinte al PL, Dorin Chirtoacă. Acesta a anunţat că va degreva în curând din funcţie pentru a ocupa locul 2 pe listă, transmite IPN.
Pilonii programului electoral al PL sunt integrarea în NATO, alături de integrarea europeană; promovarea valorilor naţionale româneşti în Republica Moldova şi asigurarea unei guvernări lipsite de corupţie. Referindu-se la alegerile din 30 noiembrie, Dorin Chirtoacă a subliniat faptul că nu este doar o competiţie între partide, ci între două căi pe care le poate urma ţara. „Nu alegem între partide, între verde, roşu, albastru, roz, între flori, copaci, secere, ciocane, stele roşii şi alte simboluri. Alegem între viitor şi trecut, între prosperitate şi sărăcie, între pace şi război, între a fi şi a nu fi, între Uniunea Europeană şi aşa-zisa Uniune Vamală”, a declarat liberalul.
„Moldova nu are drum înapoi, noi nu putem să ne întoarcem în Siberia, la sărăcie şi umilinţă, în gulaguri. Noi avem un singur drum, cel al integrării europene şi unităţii naţionale, şi acest lucru trebuie să-l facă liberalii”, a declarat liderul formaţiunii, Mihai Ghimpu. Totodată, acesta a acuzat actuala guvernare de ipocrizie, corupţie, utilizare în scopuri electorale şi subminare a imaginii Uniunii Europene în Republica Moldova.
Prim-vicepreşedintele PL, Anatol Şalaru, a subliniat importanţa prezenţei liberalilor în viitoarea coaliţie de guvernare, reamintind că Dorin Chirtoacă va fi candidatul PL pentru funcţia de prim-ministru. „Moldova are nevoie de PL la guvernare şi de un prim-ministru patriot, profesionist şi dedicat în persoana lui Dorin Chirtoacă”, a declarat fostul ministru al transporturilor.
Ion Cebanu, fost ministru liberal în AIE, a remarcat faptul că anume PL poate asigura o guvernare eficientă şi onestă a ţării cu resurse puţine. „Cu bani mulţi, oricine poate obţine rezultate, dacă nu-i fură. Cu bani puţini – doar liberalii!”, a declarat acesta.
Partidul Liberal a fost înregistrat de către Comisia Electorală Centrală cu numărul 14 în buletinul de vot pentru alegerile din 30 noiembrie 2014.

Vremea rece face primele victime

Institutul de Medicină Urgentă anunţă primele cazuri de hipotermie în actualul sezon rece. Un bărbat de aproximativ 50-60 de ani a fost găsit fără suflare în această dimineaţă, 27 octombrie, pe strada Puşkin, colţ cu Mitropolit Varlaam.

Petru Craveţ, responsabil pentru relaţiile cu presa al instituţiei, a declarat pentru IPN că pe corpul bărbatului nu au fost depistate semne vizibile de moarte violentă. Medicina legală urmează să stabilească cauza exactă a morţii. Medicii presupun că bărbatul, fără loc permanent de trai, a îngheţat de frig.

Într-un alt caz, o femeie de 67 de ani, originară din raionul Hânceşti, a fost găsită în stare de hipotermie generală avansată într-o fâşie forestieră din cartierul Poşta Veche din capitală. După ce i-a fost acordat primul ajutor, femeia a fost transportată la spital pentru investigaţii.
Tot în capitală, un boschetar s-a adăpostit în subsolul unui liceu de pe strada Alecu Russo, unde duminică, 26 octombrie, a fost înregistrat un incendiu. Se presupune că acesta a fost provocat de bărbatul care vroia să se încălzească. În consecinţă, bărbatul de 44 de ani a suferit arsuri severe pe 60% din suprafaţa corpului. Acesta a fost transportat la Centrul Republican de Combustie.

World Food Moscow 2014 a arătat că rușii percep pozitiv produsele alimentare moldovenești

Standul moldovenesc la World Food Moscow 2014.  Produsele alimentare moldovenești, în special fructele, sunt de o calitate bună sunt și vor fi foarte întrebate pe piața rusească, în cazul în care va fi ridicată interdicția la importul acestora în Federația Rusă. Această concluzie se conține în declarațiile făcute pentru Proiectul ACED de reprezentanții rețelelor comerciale și angrosiştilor ce activează în această ţară, în cadrul expoziției internaționale de produse alimentare World Food Moscow, care a avut loc în perioada 15-18 septembrie 2014 la Moscova.
Specialistul marketing al ACED, Adrian Cojocaru, care a asistat participanții moldoveni la expoziție, a precizat  că în mediul de afaceri din Rusia există o percepție generală pozitivă despre produsele din Republica Moldova. ”Merele noastre au fost vedetele show-ului. Toată lumea le fotografia și le gusta. Vizitatorii la standul moldovenesc, cei mai mulți fiind oameni de afaceri ruși, au remarcat îmbunătăţirea calităţii merelor moldoveneşti care ca aspect pot face concurenţă celor din alte ţări europene, având totodată un avantaj din punct de vedere a calităţilor gustative. Ei nu sunt deloc încântați de faptul că la moment nu le pot importa direct din Republica Moldova”, a menționat Dl. Cojocaru. Despre ”avantajul gustului” au vorbit și vizitatorii din Egipt, Tunisia, Turcia, Iordania, Mongolia și Africa de Sud.
Unul dintre participanții la expoziție, Ion Tulei, producător de struguri de masă, mere, prune, cireșe, piersici, a apreciat că există șanse mari pentru expansiunea exporturilor de produse proaspete din Republica Moldova. ”Toți așteaptă anularea interdicției și deschiderea pieței din Rusia. Pe de altă parte, calitatea actuală a fructelor noastre ne permite să concurăm cu succes și pe alte piețe. Întreprinderea mea, de exemplu, utilizează cele mai performante tehnologii la producerea și post-recoltarea fructelor, dispunem de toate certificatele sanitare și fitosanitare necesare. Mesajul nostru este că nu renunțăm la piața rusă și, totodată, vom căuta și alte piețe”, a precizat  Dl. Tulei.
În opinia sa, fermierii moldoveni ar trebui să se debaraseze de stereotipul că ”merele noastre sunt ieftine” și să studieze mai atent tendințele piețelor și preferințele consumatorilor – dacă există cerere, oferim calitate și putem garanta livrarea, de ce să nu solicităm un preț mai mare?

Fructele din Moldova așteptate pe pieţele internaționale
Participanții moldoveni au avut discuții la standul național cu reprezentanți ai 30 de țări. Ca rezultat al participării la expoziție, un comerciant din Republica Sud-Africană, care se ocupă de exportul de produse proaspete în țările africane, şi-a arătat disponibilitatea de vizita Moldovei pentru a discuta livrarea de mere moldovenești în Nigeria. ”În anul curent producția de mere în Africa de Sud s-a redus considerabil”, a explicat Wiehann Vermeulen de la compania Bonaire Group, ”și voi examina posibilitatea de a le importa din Moldova. Judecând după calitatea mostrelor expusă la această expoziţie cred că merele din Moldova au perspective reale de fi vândute cu succes pe continentul african”.
Un alt comerciant din Turcia, de asemenea, planifică o vizită în Moldova pentru a iniţia exportul merelor moldoveneşti către ţările din Orientul Mijlociu.
Un grup de comercianți din Kazahstan a sosit deja la Chișinău pentru a studia oportunitățile de colaborare cu producătorii de fructe din Moldova. Intenția de a cumpăra produse moldovenești, inclusiv produse agricole procesate, a fost anunțată și de alte 2 companii din Egipt, 2 companii din Turcia, 1 din Tunis, 1 din Uzbekistan, și 1 din Mongolia.
Este pentru a treia oară când ACED susține întreprinderile din Moldova să-și expună produsele agricole în capitala rusă. Participarea celor 12 producători moldoveni la World Food Moscow 2014 a fost organizată în colaborare cu Asociația Moldova-Fruct, care este partenerul Proiectului ACED într-o serie de activități. Vizitatorii au remarcat și designul exclusiv al standului Moldovei, precum și poziționarea reușită a acestuia în pavilionul expozițional. Standul a fost vizitat, printre altele, de ministrul Agriculturii Vasile Bumacov, care se afla în capitala rusă pentru a negocia deblocarea livrărilor de produse agricole proaspete și procesate în Rusia.
Participarea producătorilor moldoveni la edițiile precedente ale expoziției World Food Moscow a generat numeroase contacte de afaceri și vânzări de milioane de dolari SUA, conform datelor raportate de participanți.
În toamna anului 2014, Proiectul ACED va organiza participarea Moldovei la expozițiile World of Perishables și Gulf Food (Dubai), Indagra Food (București), iar în februarie 2015 va oferi suport pentru participarea la Fruit Logistica (Berlin) și Prodexpo (Moscova).

PROCESUL DE REPARTIZARE A MIJLOACELOR FONDULUI DE REZERVĂ ÎN ANUL 2013 S-A ÎMBUNĂTĂȚIT – STUDIU ADEPT

   Procesul de repartizare a mijloacelor Fondului de Rezervă în anul 2013 a cunoscut anumite îmbunătățiri la capitolul destinația alocărilor. Concluziile se regăsesc în studiul  ”Gestionarea Fondului de Rezervă al Guvernului Republicii Moldova în 2013”, realizat de Asociația pentru Politică Participativă ADEPT, cu susținerea  financiară a Fundației Soros-Moldova.

      Potrivit agenției  ”INFOTAG”, autorul studiului, Viorel Chivrigă, a menționat în cadrul prezentării că în comparaţie cu anii precedenți, în anul 2013 s-au redus cheltuielile pentru diferite manifestații și conferințe, premii, medalii, servicii de avocatură și de judecată, în schimb s-au majorat cheltuielile pentru acordarea de ajutoare pentru atenuarea impactului situațiilor excepționale, dar și pentru construcții și obiecte de infrastructură.

       ”Astfel, în anul trecut 18,2 mil. de lei din mijloacele fondului au fost alocate pentru acordarea ajutoarelor în cazul calamităților naturale, comparativ cu anul 2012 când pentru acest scop au fost alocate   doar  3,2 mil. de lei. Dacă în anul 2012 pentru premii naționale și decernări au fost alocate 16,6 mil. de lei, atunci în 2013 suma a fost redusă semnificativ – până la 1,2 mil. de lei. De asemenea, s-au redus și cheltuielile pentru deplasări oficiale, expoziții, forumuri de la 9,5 mil. de lei în 2012 la 5,6 mil. de lei în 2013”, a declarat  Chivrigă. 

        Studiul a relevat că din cele 57 mil. de lei ale Fondului de Rezervă, cea mai mare parte a mijloacelor – 63% (36,9 mil. lei) a fost repartizată autorităților administrației publice centrale. Dintre acestea, ponderea cea mai mare a alocațiilor a revenit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare – 44%, Ministerului Justiției – 12%, Ministerului Tineretului și Sportului – 11%.

        Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor a primit 8%, Ministerul Culturii – 7%, Ministerul Finanțelor și Cancelaria de Stat – câte 3,2%, Agenția Relații Funciare și Cadastru și Agenția Rezerve Materiale – câte 2%, Ministerul Apărării și Academia de Științe – câte 1%. Executarea cheltuielilor Fondului de Rezervă a fost realizată anul trecut în proporție de 97%, comparativ cu 2012, cheltuielile au fost executate în proporție de 87%.

       ”Executarea cheltuielilor la un nivel atât de înalt se datorează aprobării la finele anului trecut, pe data de 26 decembrie, a unei hotărâri   prin care autorităților publice centrale le-a fost repartizată suma de 917,7 mii lei, iar consiliilor raionale – 20,2 mil. lei pentru achitarea datoriilor pentru lucrările efectuate la obiectele de importanță socială, culturală și de mediu”, a declarat  autorul studiului.

      Viorel Chivrigă a atras atenție asupra faptului că o bună parte din deciziile referitoare la repartizarea mijloacelor financiare ale Fondului de Rezervă au fost incluse ad-hoc pe ordinea de zi a ședințelor guvernului fără a fi respectate procedurile de transparență decizională. Mai mult, guvernul a aprobat unele hotărâri privind repartizarea mijloacelor financiare, în condițiile în care Ministerul Finanțelor a dat aviz negativ.  În anul 2013, ponderea Fondului de Rezervă în bugetul de stat al Republicii Moldova a constituit 0,25%, cu 0,05% mai mult decât în anul 2012. 

     Autorul studiului recomandă autorităților să reducă numărul de acțiuni și cheltuieli din Fondul de Rezervă, să elimine practicile de includere ad-hoc a deciziilor pe ordinea de zi a ședințelor guvernului și practicile de repartizare a mijloacelor după criterii politice. De asemenea, autorul recomandă ca avizele negative ale Ministerului Finanțelor să determine luarea deciziilor de către guvern privind alocarea mijloacelor Fondului, iar inspecțiile financiare de pe lângă Ministerul Finanțelor și Curtea de Conturi să verifice sistematic modul de repartizare a mijloacelor.

28 de ani de la tragedia de la Cernobîl: ”Cuiul bătut în sicriul URSS”

   

S-au împlinit 28  ani de la accidentul de la Cernobîl, cea mai gravă catastrofă din istoria energiei nucleare.

La 26 aprilie 1986, la ora 01.23, reactorul numărul 4 al centralei de la Cernobîl a explodat în timpul unui test de securitate, în urma unei erori de manipulare. Deflagraţia a ridicat dala superioară a reactorului, cu o greutate de 2.000 de tone.

Explozia de atunci a pus în alertă nu numai autorităţile sovietice de la acea vreme, dar şi întreaga Europă. Zona a fost evacută pe o rază de 30 de kilometri, iar unii dintre oamenii care s-au luptat cu incendiul de la reactor au murit la puţin timp după ce au fost expuşi unui nivel de radiaţii de 13 mii de ori peste cel normal.

Combustibilul nuclear a ars timp de peste zece zile, emiţând elemente radioactive cu o intensitate echivalentă cu cel puţin 200 de bombe de la Hiroshima şi contaminând o mare parte din Europa, în principal Ucraina, Belarus şi Rusia.

Pentru a stinge incendiul şi a curăţa zona din jurul centralei, URSS a trimis în patru ani 600.000 de persoane, expuse unor doze puternice de radiaţii cu o protecţie minimă.

Urmările la scară largă ale dezastrului nu au fost observate pe moment, însă mutaţiile genetice şi explozia diverselor forme de cancer au dovedit că efectele radiaţiilor încă se fac simţite. Copiii care s-au născut între 1986-1994 au avut o dezvoltare fizică întârziată şi valori mai scăzute ale coeficientului de inteligenţă.

Potrivit specialiştilor, explozia de la Cernobîl a generat radiaţii cât pentru 500 de bombe nucleare de mărimea celor de la Hiroshima şi Nagasaki. Statisticile arată că peste 60 de mii de oameni au murit ca urmare a radiaţiilor, iar mai mult de două milioane au avut şi încă mai au de suferit. Pentru a opri emisiile radioactive, zona activă a reactorului a fost acoperită cu un ”sarcofag” de beton. Experţii spun că abia în anul 2525, emisiile radioactive vor ajunge la un nivel normal.

  

URSS condusă de Mihail Gorbaciov a reacţionat în cea mai nefericită tradiţie a secretului, nerecunoscând drama decât după trei zile, după ce Suedia, unde ajunsese norul radioactiv, a alertat lumea întreagă. Tăcerea oficială sovietică, urmată de o serie de minciuni, a favorizat contaminarea a sute de mii de persoane, iar modul în care a fost gestionată criza a dezvăluit slăbiciunile statului.

”Ecourile propagandei au minat regimul”, apreciază sociologul Boris Kagarliţki, în timp ce politologul Dmitri Oreşkin consideră că accidentul de la ”Cernobîl a fost un cui bătut în sicriul URSS”.

”Ucraina şi Belarus au înţeles că Moscova era capabilă să intervină, dar nu a avut resursele necesare pentru a le ajuta. Elitele locale au început apoi să-şi pună întrebări cu privire la utilitatea unui astfel de centru de putere”, afirmă el.

Dacă mai multe ţări occidentale îşi pun din nou întrebări cu privire la viitorul energiei nucleare, Ucraina, săracă în resurse energetice naturale, persistă pe această cale.

Centrala de la Cernobîl a fost închisă definitiv abia în decembrie 2000 după mai multe incidente. Patru centrale, cu 15 reactoare, sunt în continuare în exploatare în ţară.

Recent, Rusia şi Belarusul au anunţat decizia de a construi o nouă centrală nucleară în Belarus.

6 aprilie – Ziua Internaţională a Sportului pentru Dezvoltare şi Pace

Ziua Internațională a Sportului pentru Dezvoltare și Pace - 6 aprilie     

Pe data de 6 aprilie 2014, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi statele sale membre au sărbătorit oficial, pentru prima dată, Ziua Internaţională a Sportului pentru  Dezvoltare şi Pace, apelând la comunitatea internaţională de a susţine desfăşurarea acestui eveniment.

Zi Internaională a Sportului pentru Dezvoltare şi Sport, proclamată eveniment anual, oferă o nouă oportunitate pentru a  promova sportul şi activitatea fizică în calitate de limbaj universal şi instrument inovativ în serviciul educaţiei, sănătăţii, integrării sociale, promovării tinerilor, consolidării păcii şi dezvoltării durabile. De asemenea, Ziua Internaţională a Sportului serveşte drept platformă pentru a sensibiliza necesitatea investiţiilor în sport.

Preşedintele Comitetul Internaţional Olimpic (CIO)  Thomas Bach subliniază că  ,,CIO, în calitatea sa de observator permanent al ONU, susţine acestă iniţiativă, care vine să valorifice rolul şi contribuţia organizaţiilor sportive la schimbările sociale şi procesele de dezvoltare umană. Plasarea sportului în serviciul dezvoltării armonioase a omenirii se află în centrul misiunii CIO. Ziua Internaţională a Sportului pentru  Dezvoltare şi Pace vine ca o completare a evenimentului din 23 iunie, Ziua Olimpică, care celebrează valorile noastre de prietenie, excelenţă şi respect, angajând milioane de oameni din întreaga lume să practice sportul,,.

Ziua Internaţională a Sportului pentru Dezvoltare şi Pace va contribui la o mai bună recunoaştere a sportului în calitate de instrument de dezvoltare a păcii şi de coeziune socială.

Lecţia Olimpică la Liceul – Internat Municipal cu profil sportiv

  

Comitetul Naţional Olimpic (CNO)  al Republicii Moldova în colaborare cu Academia  Naţională Olimpică a lansat un proiect de educaţie a valorilor olimpice, şi anume ciclul deLecţii Olimpice 2014. Acest proiect se înscrie în şirul de activităţi din cadrul Convenţiei, semnate de Comitetul Naţional Olimpic şi Ministerul  Educaţiei în anul 2012, care îşi propune promovarea valorilor olimpice în mediul şcolar şi universitar. 

CNO  îşi propune prin proiectul  ”Lecţii Olimpice 2014”  să motiveze tinerii să practice sportul şi să le transmită  filozofia profundă a valorilor olimpice.  Lecţiile olimpice debutează cu prezentarea expoziţiei  foto-mobile  ”Sportivii moldoveni la Jocurile Olimpice”  şi cu proiecţia filmului documentar  ”Odă sportivilor moldoveni”.  Lecţiile sunt organizate cu participarea olimpicilor, profesorilor de educaţie fizică, antrenorilor şi voluntarilor în diverse instituţii de învăţământ din ţară. Prima  Lecţie Olimpică a fost desfăşurată la Liceul Internat Republican cu Profil Sportiv.

Vineri, 21 martie,  la Liceul – Internat  Municipal cu Profil Sportiv a avut loc cea de-a 2-a  Lecţie Olimpică din cadrul proiectului ”Lecţii Olimpice 2014”.

 

Printre invitaţii oficiali la eveniment au fost membrii Comitetului Naţional Olimpic: prim vice-preşedintele – Nicolae PIATAC, directorul Muzeului Olimpic – Nicolae AMBROSI; Directorul  Academiei Naţionale Olimpice –  Anatolie POPUŞOI,reprezentantul Ministerului Tineretului şi Sportului – Teodor DĂNILĂ, preşedintele Consiliului  Sindicatelor de învăţământ –Margareta SÎRBU.

Printre oaspeţi speciali s-au numărat  şi echipa de volei din Bistriţa, România, în cadrul unui parteneriat bilateral între instituţiile sportive.

 

 

 

Sportivii olimpici – Larisa POPOVA – prima campioană olimpică din Moldova,Anatoli CÎRÎCU – medaliat cu bronz şi absolvent al Liceului-Internat Municipal cu Profil Sportiv, Olga CRISTEA – elevă al LIMPS au adresat mesaje  motivante elevilor liceului îndemnându-i să tindă spre înalte performanţe sportive.

Comitetul Naţional Olimpic a decernat medalia Meritul Olimpic Liceului-Internat Municipal cu Profil Sportiv pentru merite deosebite şi contribuţie substanţială  în educarea tinerii generaţii, dezvoltarea sportului şi promovarea valorilor olimpice. Directoarea Maria GABUJA a adresat cuvinte de mulţumire pentru înalta apreciere a rezultatelor instituţiei.

În timpul Lecţiei Olimpice au fost prezentate cele mai importante evenimente ale calendarul olimpic 2014: Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci 2014, Jocurile Olimpice pentru Tineret Nanjing, China 2014 şi organizarea Zilei Olimpice 2014 în Republica Moldova.

Copii de la liceu s-au pregătit în mod special pentru lecţia olimpică, etalând cupe, diplome şi medalii de la diverse competiţii sportive, cât şi o expoziţie de desene cu genericulJocurile Olimpice Soci 2014 şi Jocurile Olimpice pentru Tineret Nanjing 2014.

Prin intermediul  lecţiilor olimpice, CNO îşi propune extinderea platformei de voluntari olimpici. CNO îndeamnă persoanele interesate să fie parte a Mişcării Olimpice să expedieze un mesaj la e-mailul   voluntar@olympic.md sau pe pagina de facebook a CNO: ”Comitetul Olimpic al Republicii Moldova”.

Lecţia Olimpică a sfârşit prin tradiţionala victorină olimpică, cu premii oferite de Federaţiile de Handbal, Fotbal, Volei şi Rugby.

CNO ţine sa aducă mulţumiri partenerilor şi sponsorilor, care susţin pregătirea olimpicilor moldoveni, dar şi organizarea diverselor activităţi olimpice: Moldova Agroindbank şi Orhei Vit.

Europa riscă să ajungă la propriul blocaj instituţional

Europenii, miraţi şi chiar îngrijoraţi de blocajul instituţional din Statele Unite şi de riscul intrării ţării în incapacitate de plată, au resimţit poate chiar un sentiment de tip satisfacţie pentru necazurile altora. În fond, în ultimii ani, liderii europeni au fost ridiculazaţi şi dispreţuiţi pentru problemele globale generate de disfuncţionalitatea zonei euro – economiile europene fiind mereu pe marginea prăpastiei şi revenindu-şi cu puţin timp înainte de redeschiderea pieţelor financiare.

Totuşi, Europa s-ar putea confrunta cu propriul blocaj instituţional – în mod clar mai puţin dramatic decât cel al agenţiilor guvernamentale americane, dar având cauze similare.

Aşa cum la Washington Tea Party a transformat Congresul Statelor Unite într-o instituţie paralizată şi demnă de propriul dispreţ, o alianţă a partidelor cu doctrine împotriva Uniunii Europe propria versiune a „blocajului”, dacă vor obţine suficiente voturi în scrutinul europarlamentar de anul viitor. Elitele europene – şi fiecare cetăţean căruia îi pasă de viitorul Uniunii Europene – ar trebui să înceapă să analizeze acest scenariu. Propunerile de a face UE mai democrată s-au concentrat frecvent pe ideea de a le oferi mai multe prerogative eurodeputaţilor – plecând de la ipoteza naivă că Parlamentul va fi mereu, în mod automat, pro-european. Dar dacă Parlamentul  European  va fi ocupat de o versiune europeană a Tea Party, un grup ghidat de principiul că guvernul însuşi este o problemă? Premierul Italiei, Enrico Letta, avertiza într-un interviu acordat ziarului „New York  Times” că principalele partide politice pro-europene trebuie să obţină cel puţin 70%  din voturi pentru a evita  „o legislatură de coşmar”.

Nu toate partidele care critică moneda euro sunt împotriva UE. Cu toate acestea, un număr semnificativ de formaţiuni care sunt cu adevărat împotriva UE sunt distructive, pur şi simplu, şi au contradicţii doctrinare fundamentale. Aceste partide afirmă că au legitimitate democratică pe baza voturilor primite în scrutinul europarlamentar, însă, în acelaşi timp, susţin că Parlamentul European este nedemocratic. Cu alte cuvinte, propun închiderea întregului sistem politic dar, în mod ideal, ar vrea să păstreze banii şi prestigiul aferente statutului de europarlamentar.

15 septembrie 2008, ziua care a schimbat lumea. 5 ani de la cel mai mare dezastru financiar.

15 septembrie 2008, ziua care a schimbat lumea pentru totdeauna. Cinci ani de la cel mai mare dezastru financiar al epocii moderne

Pe 15 septembrie 2008 se înregistra cel mai mare faliment din istorie şi începea cea mai gravă şi mai îndelungată criză financiară din epoca modernă. Trilioane de dolari evaporate de pe bursă, sute de bănci, fonduri de investiţii şi fonduri de pensii în faliment, mii de companii cu lacătul pe uşă, milioane de angajaţi rămaşi fără loc de muncă şi milioane de oameni daţi afară din casele ipotecate au fost efectele imediate ale prăbuşirii băncii de  investiţii Lehman Brothers.

Undele de şoc ale dezastrului financiar de pe Wall Street s-au extins, însă, pe tot globul, cele mai mari economii ale lumii, în special cele europene, resimţind şi după cinci ani efectele a ceea ce analiştii au numit cea mai mare criză economică din epoca modernă. Vestea falimentului băncii americane de investiţii Lehman Brothers nu a luat prin surprindere bancherii de  pe  Wall  Street, care se aşteptau să se întâmple ceva grav, dar nimeni nu ştia cât de grav urma să fie şi care erau soluţiile pentru ceea ce avea să urmeze. Falimentul  băncii americane Lehman Brothers a transformat criza creditelor ipotecare din SUA într-o criză financiară globală, îngheţând pieţele de credit şi aruncând economia mondială în cea mai severă recesiune de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Lehman  Brothers avea active de  639 miliarde de dolari pe 15 septembrie 2008, când a intrat în faliment, de şase ori mai mult decât orice altă companie americană care s-a prăbuşit de-a lungul istoriei. Marele faliment, care a stat la baza declanşării crizei financiare mondiale, a atras după el, într-un efect de domino, şi falimentul altor bănci, ceea ce a dus la prăbuşirea burselor din întreaga lume, trilioane de dolari volatilizându-se în fiecare zi.  SUA  a atins un deficit bugetar record în 2011, de peste 1400 de miliarde de dolari, ceea ce a atras, un an mai târziu, scăderea ratingului din partea agenţiei de evaluare financiară Standard&Poors, pentru prima dată în istoria ţării. Prilej pentru noi tulburări pe pieţele financiare, care au destabilizat din nou economia care se refăcea firav de pe urma prăbuşirii din 2008.                 

               

 

Potrivit  unei estimări recente a Rezervei Federale (Fed) din Dallas, criza financiară a costat economia americană până la  14000 de miliarde de dolari, suma aproape egală cu PIB-ul ţării. Astfel zis, fiecare gospodărie americană a pierdut până la 120000 de dolari în cea mai neagră perioadă de la Marea Depresiune încoace.

Euro a trecut proba de foc. Europa încă fierbe

Dacă la începutul crizei, toată lumea a fost cu ochii pe SUA, din 2010 Europa a început şi ea să îngrijoreze din ce în ce mai mult, din cauza crizei datoriilor suverane, culminând cu un an 2012 atât de dificil, încât multe voci susţineau că Grecia va fi obligată să părăsească zona euro şi ca moneda unică nu va supravieţui. Primele ţări răpuse de greutatea crizei datoriilor au fost cele mici, Portugalia, Grecia şi Irlanda, primele care au solicitat ajutor internaţional de la FMI şi UE, însă marele pericol vine din partea marilor economii – Spania, Italia şi, mai nou, Franţa, care îngrijorează din ce în ce mai mult pieţile financiare, din cauza datoriilor publice mari şi a deficitelor bugetare peste limită din UE.  Măsurile luate în aceşti trei ani de criză pe bătrânul continent au fost fără precedent, dar se pare că nu este de ajuns. Deşi Greciei i s-au şters din datorii, iar instituţiile internaţionale au împrumutat-o cu sute de miliarde de euro, în ultimele luni se vorbeşte despre un nou program de împrumut pentru Atena, în ciuda măsurilor de auteritate aplicate. Anul trecut, statele din eurozona au înfiinţat două fonduri de salvare, în valoare cumulată de peste un trilion de euro, la care cel mai mult contribuie Germania, pentru a finanţa economiile cu deficite bugetare semnificative. Tot ca o măsură de încurajare a creditării, Banca Centrală Europeană a continuat să scadă dobânda de politică monetară la minime istorice.

O parte a lumii îşi revine, alta se prăbuşeşte

În al cincilea an de la cel mai mare faliment al tuturor timpurilor, lumea începe să-şi revină. America, locul de unde a pornit totul şi care a suferit cele mai multe pierderi din cauza crizei financiare începută de pe Wall Street, a înregistrat ultimele semestre creştere economică, iar numărul de noi locuri de muncă este în creştere, chiar dacă valorile sunt încă timide. Veşti bune au venit şi din partea Europei la începutul anului, zona euro ieşind din recesiune în trimestrul II. Cu o creştere economică de 0,3% faţă de primele luni ale anului, uniunea monetară depăşeşte, astfel, o perioadă de un an şi jumătate de contracţie eonomică, cea mai îndelungată perioadă de declin de la adoptarea monedei unice europene, în 1999. Chiar dacă marile economii ale lumii vin cu semne optimiste, jumătatea anului a fost marcată de prăbuşirea monedelor din  ţările emergente (din grupul BRICS), ca urmare a deciziei Rezervei Federale de a diminua programul de achiziţie de obligaţiuni, măsură impusă la începutul crizei, pentru stimularea economiei.

Cum a destabilizat America economiile emergente

Programul de achiziţii de obligaţiuni a fost introdus în contextul crizei financiare mondiale şi reprezintă o măsură fără precedent în istoria de un secol a Rezervei Federale. Banca Centrală a SUA preia din piaţă în fiecare lună obligaţiuni în valoare de 85 miliarde de dolari, pentru a încuraja creditarea, consumul şi creşterea economică. Totodată, Fed menţine de peste patru ani dobânda de politică monetară în bandă 0 – 0,25%. Imediat după anunţul şefului Fed, Ben Bernanke, din luna iunie, acţiunile au scăzut puternic pe bursa de la New York. Indicele Standard&Poor’s 500 a închis în octombrie cu 1,39%, iar Dow Jones Industrial Average a pierdut 1,35%, în timp ce piaţa Nasdaq a scăzut cu 1,12%. Efectele declaraţiilor şefului Fed s-au resimţit cel mai puternic, însă, în rândul ţărilor emergente, ale căror monedele  s-au prăbuşit în săptămânile care au urmat. Un coş format din monedele Braziliei, Rusiei, Chinei, Indiei şi Africii de Sud a atins minimul ultimilor trei ani în raport cu dolarul, investitorii anticipând că reducerea achiziţiilor de obligaţiuni derulate de Banca Centrală a SUA va determina intensificarea ieşirilor de capital de pe pieţile emergente. Totodată, acţiunile de pe pieţile emergente au pierdut peste 1000 miliard de dolari din valoare.

Pentru a depăşi această nouă încercare pentru economia mondială, principalele Bănci Centrale ale lumii, între care şi BCE, încearcă să reducă din efectele negative ale măsurii anunţate de Fed.  Astfel, în UE, Banca Centrală vorbeşte despre o nouă reducere a dobânzii cheie, în timp ce şefii Băncilor Centrale din Japonia şi Marea Britanie estimează ca propriile măsuri de stimulare a economiei vor reuşi să sprijine creşterea economică globală. Chiar şi aşa, lumea se chinuie încă să ajungă măcar la nivelul de dinainte de septembrie 2008, proces care se dovedeşte mai îndelungat decât aşteptările. Economistul Nouriel Roubini, cel care a prevăzut, în 2008, dezastrul financiar prin care urma să treacă întreaga lume, susţine că mai devreme de 2017-2018 nu se va putea vorbi despre depăşirea crizei economice la nivel mondial.

Criza nu ne-a învăţat nimic. Scenariul Lehman Brothers s-ar putea repeta

Henry Paulson, fost secretar al Trezoreriei SUA, crede că factorii care au contribuit la instalarea crizei financiare în urmă cu cinci ani încă exista, iar o repetare a scenariului este destul de posibilă. Fost secretar al Trezoreriei în timpul mandatului preşedintelui George W. Bush, Paulson a revenit în atenţia publicului pentru rolul cheie pe care l-a jucat în eforturile de salvare a sistemului financiar, după falimentul Lehman Brothers. Paulson a identificat trei motive pentru care crede că o nouă criză financiară este foarte posibilă. În primul rând, Fannie Mae şi Freddie Mac, giganţii ipotecari pe care administraţia Bush a fost nevoită să îi naţionalizeze, rămân în mâinile guvernului. Şi, pentru că se dovedesc profitabili pentru moment, este dificil din punct de vedere politic să li se reducă inmportanţa. 90% dintre împrumuturile ipotecare sunt garantate de stat.  În al doilea rând, problemele sistemului bancar nu au fost încă rezolvate. În opinia lui Paulson, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a îmbunătăţi forma actuală a împrumuturilor garantate şi ar trebui să fie o mai mare transparenţă pe piaţa fondurilor mutuale. În al treilea rând,  există prea multe organisme de reglementare financiare (cinci) care tind să se angajeze într-o competiţie „disfuncţională”, iar asta  „este o mare problemă”, consideră Paulson.